Acizii grasi din uleiurile de baza

Buna dragii mei,

Ma bucur mult sa vad ca sunteti din ce in ce mai multi cei care urmariti blogul meu. Char daca putini dintre voi se incumeta sa lase commenturi, eu va multumesc pentru faptul ca sunteti aici si acum. :) .

Dupa o alta perioada de studiu si mai putina practica :) , o calatorie la Timisoara si niste peripetii de tinut minte, m-am gandit ca n-ar fi rau sa scriu un articol mai tehnic asa in genul celui cu PH-ul sapunului.

Ma mai intreaba fetele, prietenele mele, ce am pus in cutare sapun si dintr-o dorinta de a sublinia calitatile incep si turui toate uleiurile de la A la Z fara sa-mi dau seama ca ele, dragele mele, se refereau la miros/culoare. In timp am inteles intrebarile si am enumerat doar uleiurile esentiale si pe cele de catina sau galbenele si musetel.

Dar pentru ca este pacat sa nu le bagam in seama si pe celelalte o sa scriu cate putin despre fiecare . Stiu ca am mai scris cate ceva dar acum o sa va vorbesc doar despre calitatile care au legatura cu fabricarea la rece a sapunurilor naturale.

Asadar o sa vedem care-i treaba cu acizii grasi si cum relationeaza cu procesul de fabricatie. Ei bine, continutul de acizi grasi din ingrediente va determina in mare masura caracteristicile sapunului finit. Iar acest lucru este foarte important. Fie ca sapunul va avea o spuma cremoasa sau una abundenta, fie ca va fi mai tare sau mai moale, fie ca predomina puterea de curatare sau cea de ingrijire si/sau emoliere, toate acestea depind foarte mult de ce acizi grasi contin ingredientele folosite.

Din pacate, multor sapunari/sapunarese le este indiferent acest aspect. prefera sa ignore informatiile “chimice” sa spunem asa. Altii, in schimb, cauta permanent sa se perfectioneze constienti fiind de faptul ca prin intelegerea  anumitor reactii chimice sau caracteristici vor obtine retete de succes si rezultate minunate.

Iata care sunt acizii grasi semnificativi:

Acid lauric: 

  • daca il adaugam in sapun vom avea un produs tare, cu o spuma pufoasa, placuta si cu putere mare de curatare
  • din categoria uleiurilor ce contin acest acid fac parte  – uleiul de cocos, uleiul de babassu si cel de palmier
  • o cantitate foarte mare din uleiurile de mai sus va face ca sapunul sa usuce pielea. Automat puterea de curatare creste iar pielea va fi lipsita de stratul protector natural. De aici senzatia de uscaciune
  • este recomandat ca aceste uleiuri sa fie adaugate in proportie de maxim 30% din cantitatea totala de uleiuri

Acidul linoleic

  • confera proprietati de hidratare si emoluere sapunului finit
  • unele persoane au observat ca sapunul are o textura matasoasa atunci cand folosesc un ulei bogat in acid linoleic
  • dintre uleiurile  cele mai bogate sunt :
  1. uleiul de porumb 45-56 %
  2. uleiul de samburi de struguri 58-78%
  3. uleiul de rapita 70-80%
  4. uleiul de floarea soarelui 70%
  5. uleiul din germeni de grau 55-60 %
  • la aceste uleiuri pot aparea probleme  asa ca este bine sa fim foarte atenti ce cantitate punem. Sunt predispuse la rancezire mai rapida fata de cele care au mai putin acid linoleic iar acest lucru se concretizeaza in sapun sub foma unor mici pete galbui. O sa scriu un articol separat despre asta  ceva mai incolo. Pentru moment este de retinut ca aceste pete galbui sunt inofensive, este o chestiune de ordin estetic si nu influenteaza calitatile sapunului.

Acidul Linolenic:

  • Adaugat in sapun, un ulei bogat in acid linolenic, confera acestuia proprietati de conditionare si hidratare. Produsul finit va fi mai bland cu pielea
  • in cantitati mai mai acest acid se afla in uleiurile de in si boabe de soia.

Acidul oleic:

  • este prezent in
  1. ulei de masline
  2. ulei de arahide
  3. ulei de samburi de struguri
  4. ulei de susan
  5. ulei de catina
  • la fel ca si acidul linolenic , transfera sapunului final proprietati de conditionare si hidratare.
  • nu produce o spuma abundenta si stabila
  • unii spun ca acestui acid i se datoreaza senzatia alunecare

Acid palmitic:

  • daca il adaugam in sapun vom avea un produs tare, cu o spuma pufoasa, placuta si stabila
  • atentie insa, o cantitate mare va crea senzatia de uscaciune a pielii
  • din categoria uleiurilor ce contin acest acid fac parte uleiul de cocos, uleiul de palmier si cel de samburi de palmier

Acidul ricinoleic :

  • va adauga sapunului proprietati de emoliere si o spuma foarte bogata cremoasa si stabila
  • din aceasta categorie face parte uleiul de ricin, care chiar daca este pus in cantitati mici in statiul de trace va face diferenta
  • iata un mic tabel cu proprietatile unui sapun in care s-a adaugat ulei de ricin:
Bubbly lather Yes
Creamy/Stable lather Yes
Cleansing Mild
Conditioning Yes
Hardness No
  • nu este nevoie de cantitati uriase de ulei pentru a observa beneficiile acestuia in sensul ca procentul recomandat este de 5-10 % din cantitatea totala de uleiuri. Mai mult de 10 % poate duce la un produs finit lipicios si moale care se va consuma mult mai repede.
  • are tendinta de a accelera atingerea stadiului de trace

Acidul stearic:

  • confera cam aceleasi proprietati ca si acidul palmitic

Acidul myristic:

  • daca il adaugam in sapun vom avea un produs tare, cu o spuma pufoasa, placuta si cu putere mare de curatare

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s